Header image

Impresii

Posted by cedik in In tren

Pe o banchetă jerpelită de vinilin dintr-un amărât de personal, cineva şi-a imortalizat călătoria cu ajutorul unui pix. Un ochi ager poate distinge „Niculin”-ul măzgălit stângaci de cineva dornic să îşi ocupe locul în istorie. Încercuit de un chenar măiestru şi însoţit de o pentagramă la fel de stângace, „Niculin” tronează pe ceferista canapea din faţa mea . Vagonul e gol, nici un om normal nu ar merge cu trenul la acea oră imposibilă aşa că „Niculin” îmi ţine companie. Căldura pompată de locomotivă îmi încălzeşte fundul datorită unei nefericite aşezări ale caloriferelor aşa că mă foiesc puţin şi încerc să îmi omor timpul dar fără prea mult folos… Compartiment luminat, noapte neagră ca fundul Iadului afară, nu fac o combinaţie prea strălucită. Tot ce pot să văd în fereastră este propria mea reflecţie. Sub mine frige, în faţa mea am marcată trecerea unui om iar buzele-mi crăpate şi ochii împăienjeniţi de somn mă fac să par un zombie care băntuie vagonul. Mă gândesc la un alt drum recent, făcut tot cu măreţa maşinărie metalică.

De această dată sunt într-un accelerat. Tren modern, futuristic, cu scaune nepixuite şi neniculinuite, uşi între compartimente ce se deschid automat prin simplă apăsare a unui buton. Peisajul e completat de un grup de ţigani ce ocupă scaunele de lângă uşă. Vagonul poate fi numit liniştit, chiar dacă zumzetele permit unei urechi plictisite să distingă câteva conversaţii distincte. Un grup de bătrâni, un grup de cucoane, un grup de stundenţi… chiar şi ţiganii din faţă sporovăiesc pe limba lor. Relativa linişte este însă tulburată de un tânăr băiat trece prin vagonul nostru, îndreptându-se spre un altul. Ajuns la uşă însă, ceva se întâmple. Fie tânărul atinge pe cineva cu geanta, fie spune ceva imperceptibil, fie lasă uşa prea mult deschisă… nu se ştie. Cert e că unul dintre ţigani începe să facă gură, urlând la tânar într-un mod mahalagesc de poetic:

„Bă căcatule, te bat, bă căcăciosule, te tai bă! Tu ştii cum te tai? Te bat de te caci pe tine, bă căcatule! Te tai în două secunde!” şi alte materii fecale, bătăi, tăieturi şi inserare de organe enumerate de-a valma, fără virgulele şi semnele de punctuaţie prezente în varianta mea.

Tânărul se opreşte puţin şi îi spune enervat:

„Băi, dar tu ai bilet?”
”Ce mă-ntrebi tu de bilet? Da, am bilet, ce ştii tu, bă căcăciosule, bă cacatule, te bat! Te tai mă! Ce, eşti şmecher? Ştii cum te tai, bă? Auzi mă la el, dacă am bilet, căcăciosul” spune iar ţiganul pe nerăsuflate.

Tânărul îşi vede mai departe de drum, cu ţiganii nu se ştie niciodată.

În tot acest timp, în compartiment se făcuse linişte. O linişte ca de mormânt. Nimeni nu mai spunea nimic, zumzăiala plină de viaţă de dinainte încetase. Cum să spui ceva? Cum să rişti să îţi atragi asupra ta furia viteazului din faţă? Dacă te tăia? Cu ţiganii nu se ştie niciodată…

După câteva minute revine zumzăiala, ceva mai timidă de această dată. Încet, încet, lucrurile îşi reiau cursul firesc iar călătoria continuă. Vin şi controlorii după ceva vreme. Le întind biletul şi constat că ţiganul cel brav dispăruse, iar grupul său se rărise.

Se reîntrunesc însă cu toţii pe hol. Privesc prin uşa de sticlă cum trei controlori îi înconjoară şi reuşesc să le desluşesc că le cer doar 18 ron pe bilet, preţul normal. Nu cred că au curaj să le ceară suprataxă. Dacă îi taie şi pe ei? Cu ţiganii nu se ştie niciodată?

Îşi reiau şi ei locurile pe scaun, doar au bilet de-acum, şi călătoria continuă.

Sunt pline de peripeţii călătoriile cu trenul în România…

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 You can leave a response, or trackback.

8 Responses

  • Amy says:

    Hahah tare :)) cateodata mi`e mila de tine xD

  • Lorelei says:

    Eu una am ramas o_O cand am citit faza cu taiatul.Vechi amintiri care confirma teoria conform careia “cu tiganii nu se stie niciodata”.Da’ tot vreau cu trenul :D
    Btw..descrierea ta m-a facut sa ma simt ca si cand as fi fost acolo ^^.Ce ciudat..

  • cedik says:

    De ce ai ramas o_O?
    Eu eram doar ironic… Era doar gura de acel individ, nu stiu daca ar fi indraznit sa faca ceva cu adevarat

  • Lorelei says:

    Paai…Eu am fost oarecum martora la o scena de genul.In care tipul a facut mai mult decat sa dea cu gura ^^”
    Dar ma bucur ca in cazul tau a fost doar gura de el ^_^

  • GreenTea says:

    Cate am vazut, nu ma mai mira nimic in lumea asta. Par toate banale de cand m-am obisnuit cu ele.
    E trist, serios. Si oamenii sunt tristi. Se ineaca in ignoranta lor si li se pare perfect normal. Ce sa le ceri? Din perspectiva lor, tu esti ala iesit din tipare..

  • cedik says:

    Pacat ca mie nu prea imi pasa… la fel de mult cum nu le pasa nici lor.
    Isi vede fiecare de viata lui, asa cum crede de cuviinta..

  • Tornado says:

    Toti te (ameninta) ca te taie , dar niciunul nu te taie.
    Asta este unul dintre motivele pentru care urasc sa merg cu trenul, nu suport sa stau pe langa toti jegosii.

  • Maura says:

    Eu le’as fi tras vreo doua, si apoi, daca nu s’ar fi tirat i’as fi si batut bine. XD



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>