Header image

Feromoni

Posted by cedik in Stuff-uri personale

Mă amuză bătrânii de la ţară. Dar nu în sensul bun. Mă fac să schiţez un zâmbet amar, zâmbet cauzat de naivitatea lor aproape copilărească şi modul în care fac şi nu fac parte din această lume.

Bătrânii de la ţară sunt nişte personaje aparte. Au un oarecare contact cu civilizaţia şi tehnologia şi totuşi sunt destul de îndepărtaţi de lumea noastră, de cea de zi cu zi. Unii se adaptează, alţii se încăpăţânează cu înverşunare să rămână agăţaţi de o fărâmă din trecut… Heh…
Eram azi la gară şi îmi aşteptam trenul când m-a rugat un bătrân să îl ajut cu bagajele. Cu căştile în urechi, aşa cum sunt mereu, am observat cu greu că vroia să îmi spună ceva. Prima dată am crezut că dorea să mă întrebe cât este ceasul dar nu… avea nevoie de o mână de ajutor. Destul de ciudat… încă mă miră cum dintre toate persoanele aflate acolo, dintre toate persoanele care mă înconjoară de obicei, lumea încearcă de fiecare dată să discute cu mine, să mă întrebe pe mine, să mă roage pe mine, în pofida faptului că e destul de evident, zic eu, că perechea aceea de căşti negre din urechi şi zgomotul de metal ce răzbate din spatele lor indică faptul că sunt şanse mari să nu răspund. Mă gândesc că poate e ceva cu faţa mea, arăt a un individ de încredere deşi mă îndoiesc… În fine.

L-am ajutat să îşi mute sacoşele în tren, i le-am lăsat acolo unde m-a rugat şi m-am dus să îmi caut un loc la etaj, acolo unde îmi place mie să merg. Ca toţi bătrânii de la ţară, ca toţi de la ţară de altfel, avea un miros aparte. E acel miros tipic, repugnant şi grotesc de … sărăcie, mizerie, jeg stătut, animale, grajd… de ţară. Da, ştiu, sunt crud dar acesta este adevărul. Urma să mă întâlnesc cu cineva şi mâinele mele miroseau îngrozitor. Nu vreau să fiu înţeles greşit, nu îmi regret decizia, l-aş ajuta iar dacă m-aş afla în aceeaşi situaţie, aş ajuta pe oricine. Oricum, se pare că nu prea o fac mulţi dacă ajung să apeleze la individul îmbrăcat dubios şi cu căştile în urechi, ce mestecă gumă şi-şi freacă telefonul. Nu…

Aş fi preferat doar ca mâinile mele să îşi păstreze mirosul iniţial.
Acea miasmă a lor, acea miasmă a oamenilor de la ţară, acel iz de sărăcie şi mizerie, e destul de trist. Am mai întâlnit mirosul şi în cazul cerşetorilor uneori, acel tip de cerşetori veritabili care sunt constituiţi din bătrâni fără case, amărâţi veritabili ce îşi poartă întregul avut în sacoşe murdare, îmbrăcaţi cu haine murdare peste trupurile lor murdare în timp ce îşi trăiesc existenţele lor murdare. Iar dacă mă apropii de ei să îi ajut, dacă intru în contact cu ei, acelaşi miros repugnant mi se impregnează în piele, în haine, în mâini, în toată fiinţa mea. E ca şi cum simpla prezenţă a acelor oameni m-ar degrada. Şi mi-e scârbă de acel miros… şi tuturor le e scărbă de acel miros şi tuturor ne e scârbă de acel miros şi-l renegăm.

În momentul în care am ajuns în staţie, mâinile mele miroseau normal. Dacă era să miros a ceva, miroseam a combinaţie de aftershave Diabolo şi STR8. În altă parte, din alt vagon, cobora acel bătrân. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu el… ştiu că urma să coboare tot acolo dar nu ştiu dacă s-a descurcat singur sau dacă a găsit iar pe cineva care să îl ajute. Cert e că sacoşele sale miroseau la fel şi acel miros intrase probabil şi în hainele celor ce i se aflau în preajmă.

Sunt curios dacă el şi cei ca el simţeau acel miros sau dacă se obişnuiseră cu el şi nici măcar nu îl sesizau. Şi mai sunt curios dacă nu cumva mi-am simţit propriul miros. Poate că mirosea urât gândul meu că bătrânul şi sacoşele sale put.

Tind să cred că e de la mine, am reuşit să atrag mulţi ciudaţi azi. Cine ştie ce feromoni îmi emana conştiinţa…

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 You can leave a response, or trackback.

9 Responses

  • Yulobo says:

    “Da, ştiu, sunt crud dar acesta este adevărul”
    Nu, nu eşti crud. Doar că ai uitat de cuvântul om bătrân.
    “E acel miros tipic, repugnant şi grotesc de … sărăcie, mizerie, jeg stătut, animale, grajd… de ţară.” – ştii că unii bătrâni put de fel? -.- Ca proful meu de Tehno. :(( Cine stă lângă el, e mort…
    [Ps: Ori eşti obsedat, ori lumea chiar trage la tine. *hugs*]

  • cedik says:

    Ugh, ti-am raspuns partial la celalalt post >.<
    Anyway, stiu ca unii oameni chiar put, am avut si un astfel de coleg :P Aici ma refeream insa la altceva… dar nu mai conteaza

  • Yulobo says:

    Tu mereu te referi la altceva. Da, îţi miroseau mâinile. -.- E psihologic, doh. =)) Sau le-ai lăsat în vânt ca o domnişoară care îşi lasă pletele-n furtună. :X [azi mă simt bine 8-> ]
    [Oh, and c’mon, help me! Chiar am nevoie de băieţii ăia. Şi mai vreau şi răspunsul la clona aia. Cărţile merg doar pe dos. Screw that. >.< It pisses me off. -.-]

  • Byby says:

    Dude, zi mersi ca pe tine nu te-a atins un puradel pe camasa ALBA si ti-a lasat URMA. -_-
    Ma rog, nici pe mine nu m-a atins, dar eram martora la intamplare si restul nu mai trebuie povestit, nu ?

    Cat despre oamenii de la tara, sa stii ca gresesti. Cunosc persoane batrane care stau la tara si care, cand vin in vizita la ai mei sau cand eu ma duc in vizita la ei, sa dea dracu’ daca au acel miros specific de care vorbesti tu. Nu zic ca nu exista si astfel de batrani, dar sa stii ca nici cei din oras nu sunt mai presus. Am norocul sa merg cu 44, care cand e aglomerat e plin de babe si de mosi care au mai mereu o sacosa in care tin PESTE – al dracu’ peste. – Si nu stiu cum sa-ti zic, da’ sa mai fie si vara si aglomeratie si caldura naibii, mori acolo, lesini, esti distrus pe viata si la fel este si nasul tau.

    Si asta tocmai mi-a adus aminte de o intamplare amuzanta cu o batranica si sacosa ei cu peste. -_-

    Oricum, ceea ce vroiam sa zic este ca tot ceea ce ai spus tu nu se aplica mereu. :P

  • Mie mi se intampla mereu , zilnic chiar pe strada sa mi se ceara ajutorul sa deplasez bagaje , si aud numeroase motive precum “am fost operata anul asta” , “vin de nu stiu unde” , “imi este foarte rau ” , “nu pot …” si altele , ce ma enerveaza destul de tare e ca se milogesc de mine de parca nu i as ajuta , poate aici e si vina mea ca nu vorbesc prea mult … , si aceias intrebare mi o pun si eu … ” de ce ma aleg pe mine ? ” , tipul imbracat in negru de sus pana jos , plete , pentagrame si toate desenle morbide peste tot …. , m am gandit si am ajuns la concluzia ca arat eu un pic mai solid si poate din aceasta cauza ….. , nu prea cred in influenta feromonilor ma rog … stintific totul este dovedit si poate sunt eu ignorant dar experienta de zi cu zi ma face sa cred ca efectul feromonilor este vizibil mai mult la animale decat la oameni ….

  • cedik says:

    Eh, faza cu feromonii era un fel de gluma :)) Ma indoiesc ca ar putea avea un astfel de efect asupra oamenilor. De altfel.. si postul avea un alt sens pe langa cel care iesea in evidenta.
    Oricum, un lucru e clar, rockerii/metalistii nu mai sperie lumea ca inainte :))

  • Yulobo says:

    Pe mine mă sperie ăştia imoiş [emoish XD] care sunt negri din cap până-n picioare [inclusiv unghiile O_O] şi… sunt băieţi. O_O I’m like “wtf, wtf?” >.< Yes, twice.
    Anyway, prima intenţie contează şi… Dacă puţi, your screwed. XD

  • Lulu says:

    Deci, sa inteleg ca tu defapt te-ai referit la viata lor mizera nu chiar la igiena lor?Pai, cam asa este.In legatura cu “miasmele”, ma bucur ca din vara sunt detinatoare de vehicul (desii trebuie sa mai treaca 4 ani ca sa-l pot conduce eu) si am putut sa evit microbuzele, autobuzele si tot ce se termina cu “buz”.Dar, mi-i s-a intamplat sa stau in micorbuz langa un batran (yeah, tot batran) si se vedea ca era cam amarat saracul dar si cam scrantit pentru ca delira ceva de genul:”sunt multi copaci in Bucuresti” iar cand a inceput sa mi-i se adreseze ( ceea ce stiam ca o sa se intample odata si-o data pt ca stateam chiar langa el si nu ma puteam ridica pt ca deja stateam cu totii ca sardinele).Nu numai ca-mi muta nasul cu respiratia lui( yeah, miasma emanata de corp nu era cea mai rea), dar imi zice si:”Stii, mama e plecata la Washigton sa munceasca…si nu stiu cum naiba s-au inmultit rusoaicele pt ca barbatii au murit in razboi.”.I was”wtf?”.Cand am coborat in sfarsit din vehiculul mortii le-am spus prietenilor care ma insoteau :”pe voi va iubesc pt ca voi mirositit frumos!” au ras mult dupa asta….

  • cedik says:

    @Yulobo: Mi-a placut finalul comentariului tau :))
    @Lulu: Eu nu merg cu autobuzul decat atunci cand nu am de ales :D
    Cred ca nu exagerez daca spun ca nu merg decat de maxim 10-15 ori cu autobuzul pe an :-?
    In ceea ce priveste ideea din spatele postului… eh, nu conteaza. Chiar nu mai conteaza



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>