Header image

N-am murit (inca)

Posted by cedik in Stuff-uri personale

După ce au trecut atâtea zile de la ultimul post (în număr de “multe”) revin şi eu cu o postare (Miruna cred că îmi lăsa sigur comentariu până acum să mă întrebe dacă mai sunt în viaţă, noroc că mă are în listă şi m-a mai văzut on). O fac aşa… să-mi mai vărs şi eu of-ul.

Prins cu lucrarea de licenţă, motivul dispariţiei mele subite, de care încă n-am scăpat, şi căreia nu-i făceam faţă fără suportul lui Alex, şi de care voi scăpa undeva pe la începutul lunii iulie, trec azi pe la facultate. Cu Petre şi Cami, colegi de suferinţă, am mers să îl căutăm pe domnul decan, dumnealui fiindu-ne îndrumător de proiect. Ne-am întâlnit, i-am lăsat eu ditamai tencălăul de proiect, de 73 de pagini plini de abureală nesimţită şi bibliografie alcătuită din titluri de cărţi găsite de Google, că prost e ăla care citeşte cărţi pentru a învăţă informatică, sau cel puţin genul de informatică pe care am aplicat-o eu în proiect, după care eu şi cu Petre am încercat să mergem şi cu Nota de lichidare pe unde era necesar, că aveam nevoie de ea pentru a ne putea înscrie la licenţă. Bănuiesc că vă întrebaţi ce e aia o Notă de lichidare, nu?

Nota de lichidare e o chestie. E făcută din hârtie, costă 15 bani bucata şi pe ea trebuie să primeşti semnături de la diverse alte chestii cum că tu ai predat toate bunurile folosite în anul precedent de facultate. Eu pe la bibliotecă n-am călcat în viaţa mea, n-aveam de ce. Repet, prost e ăla care învaţă informatică din cărţi. O să ştie la fel de multă pe cât ştie porcu’ să zboare, sau poate mai puţină. La cantină n-am mâncat. La cămin n-am stat. Club studenţesc, magazie sportivă şi alte minuni din-astea nici măcar nu ştiam că există. Da’ trebuia în schimb să alerg după semnături că n-am rămas dator cu nimic pe-acolo, că au şi ăştia cu sistemul lor, evidenţa lui peşte prăjit. N-au auzit de o chestie magică, pe nume butonul de Search (sau Caută, într-un limbaj autohton). E o altă chestie, cu diverse forme şi culori, precedată de o casetă. Bagi numele meu în caseta aia, apeşi pe butonul ăla fermecat şi ca prin minune… PUF! Îţi apare acolo dacă am folosit sau nu ceva. Dar deh, e greu cu chestiile astea magice, cine ştie cum greşeşti vreo formulă şi te transformi în broască. În fine… era vreo 11 când m-am dus cu Petre şi Cami la bibliotecă, să obţinem prima dintre semnături. Mă uit pe acolo, până aştept să-mi vină rândul şi ce-mi văd ochii… cică studenţii care nu aveau legitimaţie de bibliotecă trebuiau să aibă carnetul la ei, că altfel nu primeau semnătura pe nota de lichidare. Mă, eu sincer să fiu, cum am toate examenele luate, nici nu credeam că mai am nevoie de carnet, cu atât mai mult să îl am la mine. Aveam în schimb buletinul, aveam şi legitimaţia de transport, pe care o primeşti doar dacă eşti student, din care puteai foarte uşor deduce facultatea şi anul la care învăţ. Dar nuuuu, mie cică-mi trebuia carnetul. Şi plec eu acasă după el… cu o stare din aia de lene şi silă şi gânduri de bine la adresa sistemului. Vorbe de dulce, după cum zicea cineva. Pe la jumătatea drumului de întoarcere, mă sună Petre.

„Mă, pe unde eşti acuma?”

„Pe la gară”, zic io.

„Hai şi vino mai repede că am impresia că la contabilitate au program până la 12 doar.”

Mă uit la ceas. 11:38. Şi dă-i şi fugi, că deja dacă trecea de fără 10 nu mai rămâneau secretarele alea „peste program”, că aşa le e firea.

Ajung la facultate după vreo 8 minute, transpirat şi obosit, după ce fugisem mai ceva ca la maraton. Mă duc întâi la bibliotecă, acolo ducându-se şi Petre şi Cami. Stau eu iar la coadă, cu carnetul în buzunar. Văd că se schimbaseră babele între ele la ghişeu, dar cui îi păsa. Şi-l aud pe tipul din faţa mea cum spune că n-are carnet.

„Aaa, nu-i nimic. Cum te cheamă, ce facultate eşti… bla bla bla” şi se duce să îl caute prin fişe şi-i dă semnătura. Fără carnet. Păi ‚tu-ţi… şi fi-ţi-ar… şi intra-ţi-ar… Adică eu alerg ca prostul pe căldura asta, în condiţiile în care oricum nu văd de ce trebuia să am nevoie de semnătura aia idioată în primul rând, CA NU LE-AM FOLOSIT SERVICIILE ALEA NENOROCITE!11!!!! *end of Caps Lock*, şi alţii pot fără?

În fine… am scăpat într-un final de toţi şi de toate. Am rămas plăcut surprins de faptul că am fost primiţi la contabilitate deşi era trecut de 12 cu vreo 5 minute. În plus, secretara chiar era drăguţă şi amabilă. Să vezi şi să nu crezi…

Cam atât pe ziua azi, că trebuie să plec în douăzeci de minute. Mâine povestesc cum era să mă calce trenul :>

Oh, şi fază dură…

http://blog.cedik.info/2009/06/01/reciclate/ <- Ultimele doua comentarii.

Eu zic ca-i troll. I-am vizitat blogul si e plin de stiri copiate si “rescrise” cu Caps Lock, combinate cu titluri agramate. Eu asa as face daca as avea chef de trolling.

Ori e foarte prost, se poate si asta.

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 You can leave a response, or trackback.

9 Responses

  • Amy says:

    OMG Era sa te calce trenu`? XD Vreau s`o aud si p`asta :))

  • Deea says:

    Stii cum se spune, daca nu mori acum la cate sunt de facut odata cu licenta nu mai mori niciodata, asa ca ai grija batrane sa ne aprinzi o lumanare peste zeci de ani :)) .

    Mult a fost, putin a ramas :D .

  • rosablu says:

    Stai linisitit ca nu esti singurul.. :(( Mie nu mi-au trecut nota de la analiza in catalog..si acum, trebuie sa-l caut pe prof.. :-<

  • miru be says:

    adevărul e că te-aş fi luat la întrebări şi acum,dacă nu mi-ar fi mers netu’ aşa prost în ultima vreme.(atât de porst,că n-am mai putut nici să citesc bloguri!-la tine,cel puţin,s-a încărcat cam într-o juma de oră)
    totuşi,sunt oarecum îngrijorată.când ai spus că “nu am murit …încă” şi pe urmă ai povestit peripeţia,m-am gândit că nu mai era aşa mult până să te “homuare” nervii. şi-vorb-aia!-mai avem nevoie de tine(la concursul ăla de literatură,să nu uiţi;)) )
    dar uite că mai sunt şi alţi bloggeri cărora licenţa le-a scos peri albi şi totuşi sunt în viaţă: http://heghes.blogspot.com/2008/06/facultatea-din-sibiu-cimitir-al.html
    (şi vezi că asta e pe părţi!)
    oricum,eu îţi urez succes cu ea,numai bine şi… cine e alex?:-? nu cu un scop anume,dar e pomenit/ă cam des şi asta îmi stârneşte curiozitatea.

  • Pingback: Pissing people off as a hobby » Blog Archive » Cum era sa ma calce trenul

  • Yulobo says:

    Călcate-ar trenu’. :)) Want more *lucky hugs*? =)) Poate mai ai nevoie. :3

    Să te las cu sechele? XD *runs and huuugs* *lucky huuug* *de fapt, vreau doar să văd ceva* ^^

  • cedik says:

    @Rosablu: :| Dar ai nota in carnet, nu? Ar trebui sa se rezolve repede si sa poti intra in licenta :-s
    @Yulobo: Lasa ca stiu eu ce vrei tu de fapt, sa ma lasi cu sechele :-" Ce, crezi ca ma poti pacali asa usor? :))
    @Miru: Eh, momentan am scapat de greu cu licenta. Am terminat proiectul scris, cel care trebuia sa aiba peste 60 de pagini (al meu are 73) si acum mai am doar sa termin aplicatia, dar acolo nu mai e mult de facut si la partea practica ma pricep. In plus, termin sigur cu ea in vreo 2 zile maxim.
    Iar Alex… Alex e multifunctionala :)) E artista mea preferata, cea care imi face galerie cu proiectul de licenta, cea care imi tine de urat la telefon cand ma mai duc pe-acasa si n-am ce face, prietena mea cea mai buna, persoana cu care vorbesc de departe cel mai mult, cea care ma mai inspira sa scriu sau sa desenez anumite lucruri (ideea din spatele postului cu supereroii mi-a venit cand vorbeam cu ea la telefon si mi-a spus ca ar trebui sa o pun si pe blog), cea care imi recomanda filme, manga-uri, carti si jocuri, si de vreo 2 luni si ceva e si prietena mea. :D

  • Maura says:

    las, nu’i stres, important e sa te scapi de astia si sa’ti capetzi diploma’ :D

  • Yulobo says:

    Când ai ultimul exameeeeen/ lucrare/ test/ ce mai tre’ să faci? XDD



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>