Header image

Vecinu roman

Posted by cedik in Stuff-uri personale

Vecinu’ român, creatură de coşmar, născut fără dar şi poate în naţia care a inventat zmeii, spânii, balaurii, cotoroanţele şi restul lighioanelor ce băgau spaima în sperieţi în copii, pe vremea când mai şi citeau un basm-două.

 

Sunt convins că aveţi fiecare câte unul, de al cărui drag nu mai puteţi. Într-o ţară suprasaturată de tâmpiţi şi nesimţiţi este, statistic vorbind, de-a dreptul imposibil să nu vă propocopsiţi cu un astfel de exemplar pe cap. Asta dacă sunteţi norocoşi. Altfel… aveţi mai mulţi. Există desigur şi varianta în care voi sunteţi acei vecini, dar prefer să cred că nu este cazul nostru.

 

Pe măsura vecinilor sunt şi blocurile. Vechi, antice chiar, şi zidite de meşteri români atât de expresiv pictaţi în reclama cu Dorel, au adesea probleme după probleme. Şi într-un astfel de bloc locuiesc eu iar acest post este, după cum bănuiţi deja, despre un astfel de vecin.

 

Cum unii ştiu deja, alţii poate că nu, m-am angajat acum ceva vreme. Cu un program de la 9 jumate la 18 jumate, sunt practic plecat toată ziua, ajungând pe acasă undeva după ora 7, obosit, înfometat şi cu chef de relaxare. Şi cum mă întorceam eu într-o stare atât de “euforică”, mă opreşte o vecină şi începe să-mi spună de garsoniera în care stă sor’mea (şi ea îmi e vecină), că iar a inundat-o, şi că vrea să vândă garsoniera şi nu poate, că are tavanul ud şi ce va zice clientul şi mă cheamă la ea în casă să îmi arate. Reacţia mea? : |

 

Scap într-un final de gura ei, mă duc acasă, o sun pe sor’mea, aflu că ea ştia de problemă. Long story short: sor’mea e plecată de câteva zile, un instalator venise şi ne-a zis că era totul ok la noi şi am verificat şi eu şi era totul uscat. I-am transmis cucoanei şi a zis că îl trimite pe bărbac’su să se uite, pe la vreo 8, când urma să sosească.

 

Nenea în cauză e un mustăcios chelios pe la vreo 40 de ani, mai scund decât mine şi cu burta unui român care se respectă. Nevastă’sa l-a descris ca fiind “lipsit de tact”. Gândindu-mă că în trecut m-a ameninţat că, citez, “te bat de te caci pe tine”, aş fi folosit alţi termeni. Dar hei, e de înţeles, omul era supărat căci căpatase igrasie în casă şi avea copil mic pentru a cărui viaţă îi era teamă, ştiut fiind că în România procentul copilaşilor ucişi de igrasie este chiar mai mare decât al celor ucişi de droburi de sare.

 

În fine, stau eu şi frec menta, că nu pot să mă apuc să fac de mâncare or anything până nu vine nebunu’ să vadă, în loc să mă relaxez ca un om obosit şi sictirit ce eram. Vine nenea, bagă mâna pe ici-pe colo, adulmecă să vadă dacă e miros de umezeală, alea-alea. Rezultatul: e uscat şi nu se simte nimic DAR e o zonă în care nu se vede şi e sigur de acolo, că a fost la vecina de lângă şi la ea nu e nimic.

 

Încerc şi eu să îi spun, timid, că ori e ţeava spartă, caz în care ar curge mereu, ori e ceva de la scurgere, caz în care, sor’mea nefiind acasă, nu ar fi trebuit să cauzeze probleme. Nimic! Omu’ începea să îmi expună teorema ţevilor de baie şi formulele lui Super Mario, pe un ton de “dacă ai fi învăţat/studiat” şi îmi explică folosind ceea ce el a numit o “logică matematică”, modul în care se scurge apa. Amu’… nu vreau să sune ca o laudă de sine, dar m-a lăsat perplex că un lăcătuş mecanic îmi spunea mie, om cu două mastere, despre învăţat. Nu de alta, dar în domeniul meu de muncă eşti forţat de împrejurări să înveţi într-o lună cât învaţă unul ca ăla în câţiva ani, realmente.

 

Soluţia găsită de nene: să chem un instalator, să spargă peretele şi să verific. Woah!

 

Woah!

 

Stai, măi nene, încerc eu să îl calmez. Îi zic, ok, dacă vii cu un instalator şi îmi spune omul că da, de acolo e problema, ok, reparăm. Dacă nu, nu e cumva o soluţie cam drastică să sparg eu peretele?

 

Nimic!

 

E de la mine! Să vină instalatorul să spargă peretele! Sigur e de acolo!

Ok, dar dacă vine, îmi sparge peretele şi nu e nici o problema…. eu ce fac…?

 

Nimic!

 

Tunete şi fulgere, ce tupeu pe capul meu! Nu pot să înţeleg! E de la mine! Să se spargă peretele! Să se repare! Că el are asigurare la bancă şi vine expertu’ de la bancă şi mă dă în judecată! Să vin cu el la vecina, să văd că nu e de la ea şi e de la mine! Că nu înţeleg!… şi alte chestii de genul. Moment în care mie, logic, mi se acreşte. Mai ales că între timp apăruse şi preşedinta asociaţiei de locatari, omul făcea gălăgie iar eu eram ca picat din lună acolo… Nu ştiam ce a vorbit el cu sora mea, rudele mele sau un instalator. Şi nah, ca un om obosit, care nu apucase încă să înceapă să îşi facă de mâncare, încerc să îi explic că ok, o să îi transmit surorii mele, dar că nu cu mine trebuie să vorbească, pentru că pur şi simplu nu ştiu nimic.

 

În fine, după ce ne tot învârtim în jurul cozii, el ţinând-o pe a lui, eu încercând să îi explic că nu cu mine trebuie să vorbească, îi dau nişte numere de telefon. Şi vorbeşte el cu sora mea şi cu cine mai trebuia, susţinând că trebuie “urgentată” treaba, timp în care stau lângă el, după care îmi spune: “da’ de ce nu mi-ai zis că ala-bala portocala?”. Măi omule, încerc să îi explic pentru a n-a oară, înţelege că eu nu ştiu nimic, în seara asta am aflat şi eu…

 

Nimic!

 

Pleacă bodogănind verzi şi uscate iar eu, îi strig pentru o ultima oară că, pentru numele lui Dumnezeu, EU NU ŞTIAM NIMIC!!11111ONE OEN

 

Fară folos, desigur. Coboară pe scări, afirmând ceva de genul “…. la toţi vă e frică…”, şi cu o atitudine de “mamă, ce tâmpiţi sunt şi ăştia, îşi bat joc de mine”. Lăsând la o parte faptul că atunci tu când ştii că ai ameninţat pe cineva cu bătăia în trecut şi i-ai făcut un scandal monstru, din ăla de-au ieşit vecinii la uşă, şi te comporţi ca un neanderthal scăpat din beci, că să îi citez pe cei de la Paraziţii, nu te poţi aştepta la un anumit gen de comportament. Dar nu, nu era cazul. Eram în totală necunoştinţă de cauză, am tot încercat să îi explic asta, iar el îmi reproşează fix faptul că nu i-am spus lucrul ăsta? Apăi… obosit, înfometat şi mai nou şi enervat, îi trag un “… ‘ţii mă-tii” printre dinţi, singura înjurătură pe care mi-o permit la vremuri de extremă supărare, şi plec să mă apuc, într-un final, să îmi fac ceva de mancare.

 

Ah, nenicule, nu te-oi muta tu în alt bloc, dacă tot vinzi garsoniera, şi n-oi prinde tu un vecin pe măsura ta?

 

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 You can leave a response, or trackback.

6 Responses

  • Anaxor says:

    Am o veste proasta pentru tine: tulburarile de personalitate, din pacate nu au leac (pot fi tratate ca sa le atenuezi si sa faci viata putin mai suportabila pentru ceilalti, dar cam atat), iar nenea se pare ca are probleme si la capitolul QI… N-ai cu cine…

  • cedik says:

    Eh, e unul dintre tipicii tarani romani, subgenul cu fitze de om cu scaun la cap

  • E simplu, eu plecam. În momentul în care începea el să presupună că știe el pe Pius să-l pieptene și eu nu știu nimic, îi ziceam. Man îmi pare rău eu n-am nici o treabă, dă-mă în judecată dacă ai rotundele la tine, eu plec am treabă, nu stau după toate prostiile, mergeam frumos la mine în apartament, închideam ușa după mine și dacă făcea gălăgie chemam poliția comunitară să îi dea amendă pentru tulburarea liniștii publice. Punct.

  • Majin says:

    Ceva similar am patit si eu acum un an.Ma trezesc cu tanti de la 2 [ eu locuind la 3] la usa si incepe sa faca vocalize.Eu proastapt trezit de 5 minute tot incercam sa`i explic ca nu am nici cea m`ai vaga idee despre ce rage ea ca un cerb in calduri.
    Cica i`am facut piscina intr`un dormitor…. Intr`un final ii spun ca o sa investighez si1i trantesc usa in mecla.Asta se intampla pe la 10 dimineata. Sun proprietaru` , omu` zice ca vine cand are timp …intr`o zi , maxim 2 rezolva. Bineinteles ca a doua zi cand m`am trezit ca pe usa mea era prinsa o bucata de hartie cu un text ceva de genu : vezi ca ne suparam rau si am un nepot eu care nu sta bine cu nervii …..Hartia arata scoasa din buda si scrisul demn de Garcea.Zambind am luat un pix si pe verso i`am scris ” mi se barlare de tine si nepotu` tau” , lipit hartia pe usa ei and that was it.In aceeasi zi a vanit proprietarul cu un instalator , a verificat toata instalatia , no prob.
    Mi`a mai venit o data la usa oligofrena si am informat`o cat se poate de calm ca daca o mai prind in fata usii facand taraboi o sa pape fripturica printr`un pai.

  • cedik says:

    La cat de mare te stiu eu pe tine, ma mir ca a avut tupeul sa comenteze ceva in fata ta :))

    Ce sa-i faci, greu e sa ai vecini cretini…

  • Majin says:

    Ideea de baza e ca nu tre sa te lasi calcat in picioare de toti gibonii oligofreni. :P



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>