S-a înrădăcinat adânc în cultura noastră mitul care spune că un căţeluş cu părul creţ ar fi furat o raţă din coteţ. Deşi e un fapt nedovedit, se ignoră în mod evident prezumţia de nevinovăţie la care acesta are dreptul, iar copiii sunt îndoctrinaţi de mici că animalele canine cu părul creţ ar fi amatoare … Read more →

Am scris odată un vers fantastic, dar nu-i găseam o rimă. Era profund, inteligent şi chiar alcătuit măiestru, aş spune, dar, se termina’ntr-un mod bizar, ieşit cu totul din tipar, şi nu-şi găsea pereche la final.   De-aş fi schimbat cumva sfârşitul cu… poate un sinonim, şi-ar fi pierdut din farmec. N-ar mai fi curs … Read more →

Întrebarea care se pune e goală, sau mai bine zis nu e. Fiecare primeşte o coală necompletată şi este rugat să îşi completeze întrebarea, fie ea existenţială, stupidă sau pur şi simplu curiozitate de moment. Ţi se întinde foaia, împreună cu un pix, şi ţi se lasă un foarte scurt timp de gândire. În acel … Read more →

Într-o zi bolovanul cel mic se hotărî să o ia la vale. Trăia în vârful dealului dintotdeauna, sau cel puţin de când îşi putea aminti, iar pietrele, vă rog să mă credeţi, au o memorie foarte bună. Şi chiar dacă teoretic era mulţumit de loc, fiind o zonă destul de selectă şi cu vedere bună, … Read more →

Misteriosul şi curiosul fetiş al lui Dumitru Totul a început cu o domnişoară în tren. Se aşezase în faţa lui, „parcându-şi” imensul geamantan lângă scaun, în timp ce încerca să facă lor celorlalte bagaje. Ca un ins binecrescut, cu cei şapte ani de acasă şi încă vreo 16 de şcoală, se oferi să o ajute … Read more →

E paradoxal cum atunci când eşti plictisit şi nu ai o ocupaţie descoperi activităţi de-a dreptul fascinante în mici acţiuni care, în altă situaţie, ar provoca fix o stare de plictiseală şi lipsă de ocupaţie. Nu e un cerc vicios, aşa cum ar părea, e doar una dintre minunile naturii. M-am trezit adesea holbându-mă aiurea, … Read more →

Prin decembrie, la sugestia unchiului meu, am participat la un concurs organizat de saptamanalul prahovean Altphel. Nu m-am numarat printre fericitii castigatori (ceea ce nu pot sa spun ca ma mira prea tare, tinand cont ca m-am simtit cam ca pestele pe uscat, textele de satira politica nefiind tocmai punctul meu forte). Am castigat in … Read more →

Părintele Georgel era un preot modern: 5% evlavie, 95% talent afaceristic. Mereu cu în pas în faţa colegilor săi de breaslă, fu primul care simţi în aer pericolul impozitelor şi taxelor de stat. Într-o societate civilă frământată de talk-show-uri, pensii tăiate şi moguli, cu un stat decis să impoziteze până şi vrăjitoarele, cuviosul Georgel simţi … Read more →

Mi-am dorit să-mi pot pune o dorinţă care să se îndeplinească. M-am concentrat atât de mult asupra doritului încât nu mi-am dat seama că nu am nici o dorinţă pe care să vreau să o îndeplinesc. Dar mi-am dat seama mult prea târziu de asta. Pus în faţa imposibilului devenit realitate, şi a oportunităţii de … Read more →

„Vreau să ningă, vreau să ningă”, se ruga picătura de ploaie, în timp ce se afla în picaj. Îşi dorea frig cu aceeaşi ardoare cu care îşi doreau plantele stropii de apă. Vroia temperaturi negative, să o facă să îngheţe şi să se metamorfozeze într-un fulg de nea, asemenea unei omizi transformate în fluture. Nu-i … Read more →

Drama unui geam e cea mai amară. Fie că-i zi, fie că-i seară, poate privi şi-năuntru, poate privi şi ’n-afară, poate zări orice şi pe oricine, dar nu se poate zări pe sine. Şi-şi doreşte săracul să ştie cum arată, îşi caută deci chipu’ntr-o baltă dar tot ce zăreşte e în spatele său un băiat … Read more →

Era odată o regină care avea prostul obicei de a tăia capul oamenilor.  Cum o supăra cineva… pac! – Să i se taie capul! Cât a fost tânăra, nu i-a zis nimeni nimic. Ştiau şi ei cum sunt adolescenţii, cum urlă hormonii în ei şi au un spirit rebel care îi îndeamnă să facă lucruri … Read more →

„Privesc în jos şi văd stele la picioare. Am ajuns oare deasupra tuturor? Am reuşit într-un final să fiu atât de tare Încât să vă privesc de sus, ca un aviator? Sunt oare cel mai bun pe lumea asta, Plasat chiar şi de-asupra aştrilor? Ah, m-au parasit beleaua şi năpasta Şi făcui rost şi eu … Read more →

Privind pe geam am zărit o stea. Era singură, singurică. Numai ea încerca, fară prea mult succes, să lumineze cerul nopţii. Am scos atunci capul pe fereastră, pentru a vedea dacă mai are sau nu şi alte surate. Şi nu avea. „Ce chestie”, gândii eu în gândul meu. O stea aşa lucitoare, singură pe cer, … Read more →

Când un beţiv vine şi spune că l-a văzut pe Ăl de Sus după puţin cam prea multă ţuică, e ceva normal, mai ales când acelaşi beţiv îi văzuse acum ceva vreme şi pe Michael Jackson şi Băsescu pe vremea când avea şuviţă. Când un alt doilea beţiv spune acelaşi lucru, e o coincidenţă. Dar … Read more →