Header image

Inuyasha! O viata meaaaaa – capitolul XXVI

-Oooo, stăpâne Ciucciumaru! O, măreţule! O, tu minune fără seamă, întruchiparea măreţiei şi superiorităţii… Ce te-ai prostit mă în halul ăsta? Aşa exemplu îi dai tu Arinuţei?

Ciuccimaru se schimbase de nu-l mai recunoşteai. Purta o cămaşa purpurie descheiată la gât ca să i se vadă părul de pe piept ( macio men ), pantaloni negri de stofa ce cădeau peste nişte pantofi albi şi lucioşi şi bineînţeles cu cioc că altfel nu se putea, un ghiul gros cât obrazul lui Băscălescu şi pe deasupra, ceea ce era cel mai straniu… îi crescuse o mustăcioară de mai mare frumuseţe şi pe deasupra odată suplul şi atleticul Ciucciumaru avea acum o burta mai ceva ca Buddha. După ce se scobi între dinţi cu unghia de la degetul mic, lăsată special să crească pentru aşa ceva, Ciucciumaru spuse cu o expresie de zombie pe chip:

-Must… listen… to…. manele! Must… praise… Gutză…

După care mergând crăcănat cu braţele întinse ca o mumie se duse spre gramofonul de pe vremea lui Pazvante Chioru, moştenire de la bunicul lor, generalul Ciucciuligă, care murise eroic pe front înecându-se cu o sarma expirată în timpul celui de-al primul război mondial. Scoase un disc şi îl puse la gramofon, iar în camera începură să se audă ritmuri de manele, pe care Ciuccimaru se mişca parcă hipnotizat.

-Hmm.. se întâmplă ceva ciudat aici, spuse Jerken! Ciucciumaru nu ar asculta manele! Are mai mult de un neuron! Ceva nu e în regulă aici! Ceva nu miroase a bine şi nu sunt şosetele mele de vină…

Aşa că Jerken se duse la gramofon, puse degetul pe disc şi începu să îl învârtă în sens invers. În loc de:

„Gagică cu păr roşcat

În grea boală m-ai bagat”

se auzi:

„Gutză este numbar oan…

Gutză este liderul tău…

Trebuie să îl slujeşti pe Gutză…

Trebuie să îl asculţi pe Gutză…

Zeul tău este Gutză…”

-Da… ceva foarte ciudat se întâmplă aici, spuse Jerken! Trebuie să-i dau de cap acestei întâmplări! Arinuţa, rămâi tu aici şi ai grijă de Ciucciumaru că eu mă duc să încerc să aflu ce se întâmplă aici!

Meanwhile, Ginuyashu şi Babome avansau mai departe în tărâmul fermecat al regelui Cioabă. Era o lume nouă pentru ei, nu erau obişnuiţi cu aşa ceva. Se uitau de jur-împrejur la toate minunăţiile care îi înconjurau: merţane purpurii, fântâni de aur cu îngeraşi cu probleme la vezica urinară, statui de platină cu Copilu Minune şi Florin Parizer şi tot felul de chestii, chestiuţe şi chestioaie care mai de care mai vulgare, kitschoase şi sclipitoare, ce se revărsau cu opulenţă, zgâriindu-i pe eroii noştri pe retină. Şi bineînţeles, totul pe ritm de manele. Ce era ciudat însă era faptul ca nimeni nu era în curte. Se auzea totuşi un zgomot de petrecere din interiorul castelului. Vru să intre dar când să deschidă uşa apăru un personaj tare ciudat în faţa lui. Cu o pereche de ochelari de soare ce îi acopereau toată faţa, nelipsita geaca „Am puta madre” şi tricoul cu „Gigolo gitano, fur 800$ pe noapte”, blugi strâns mulaţi pe corp şi pantofi de lac, acesta îi întrerupse din drum.

-Unde credesi că vă dusesi? le spuse el sâsâit.

-Marş bă de-aici! se răsti Ginuyashu la el. Vrei să ai soarta lui Gigi şi Gogu de la poartă? Azi mă simt dur. Ia uite ce brand am, spuse el încordându-şi muşchii!

-Nimeni nu trese de mine! Eu sunt Gimi Ninjalăul, şeful badigarzilor a lui măria sa, valoarea sa, regele Cioabă.

-Şi daca eşti şeful lor ce? Crezi că nu pot să te fac?

Se prevedea o luptă epică. O luptă memorabilă, de proporţii egale cu cele ale unui luptător de sumo. O luptă cum nu mai văzuse nimeni până atunci. Ginuyashu se încorda. I se citea determinarea pe chip. Trăsăturile sale erau atât de încruntate încât mai avea puţin şi îi cădeau sprâncenele. Muşchii chipului i se încleştară la maxim.

-Ce te uiţi bă aşa de parcă zici că eşti constipat? Hai, să nu zici că sunt băiat rău… Dă zece mii şi te las să treci. Zi dacă nu’s băiat finuţ şi adevărat la faza asta, să mori tu. Îi spuse Gimi Ninjalăul lui Ginuyashu.

-N-am! Răspunse acesta.

-Lasă că am eu, zise Babome, scoţând din poşetă o bancnotă de zece mii. Ia mă d-acia, să nu zici că suntem răi, spuse ea întinzându-i banii.

-Poţi să ne spui şi unde îl găsim pe regele Cioabă? îl întrebă Ginuyashu.

-Păi nu ştiu, că se mărită fi’su acum şi e cam ocupat. Caută-l şi tu.

Va reuşi oare Ginuyashu să îl găsească pe regele Cioabă? Va reuşi Jerken să descopere misterul din spatele misterioasei transformări a lui Ciucciumaru? Va fi următoarea parte amuzantă, nu ca aceasta? Va ploua mâine? Îmi va pica mie un seif în cap ca în desenele animate? Îşi va lăsa iar Băscălescu şuviţa să crească? Care este salariul Andreei Esca? Există extratereştrii? Există Dumnezeu? Va termina oare Cedik cu întrebările stupide?

Toate astea şi multe altele le puteţi afla sunând la 01-89-89-MAMA-OMIDA sau accesând website-ul nostru: veveve.Ghecitoarele.rro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>